Energreen

Dacă clădirea CIS din Manchester nu vă mulţumeşte, poate vă place acest turn din Dubai. Energia solară a panourilor este folosită…pentru a mişca turnul după soare.

Televizoare pe lămpi, frigidere cu amoniac şi calculatoare cu valoare mai degrabă sentimentală. Toate acestea pot fi găsite nu la vreun muzeu, ci la primul centru de colectare a deşeurilor electrice şi electronice, din Bucureşti.

România trebuie să colecteze 3 kg pe locuitor în 2007 şi 4 kg în 2008. Centrul a fost deschis în sectorul 2, lângă piaţa Obor şi a primit obiecte de care oamenii s-au despărţit cu greu. Mulţi bucureşteni au venit de departe ca să scape de hârburi. Centrul are containere separate pentru zece tipuri de deşeuri. De aici ele vor fi trimise la Constanţa, în depozitul unei firme de colectare. România a promis Uniunii Europene că în acest an va colecta 3 kilograme de deşeuri electrice pentru fiecare locuitor, în total 60.000 de tone.

Sursa: Pagini Bucureştene

22 aprilie este, ca în fiecare an, Ziua Pământului. Earth Day Network a organizat sau coordonat şi în acest an o grămadă de activităţi. Din păcate nu şi în România.

Faţada aceste clădiri din Manchester a fost acoperită cu ţigle de mici dimensiuni, care au început să cadă după numai 6 luni. Aşa că proprietarul clădirii, compania de asigurări CIS, a decis înlocuirea lor cu 7.000 de panouri solare (din care numai 5.000 vor fi active, restul având doar un rol decorativ şi de protecţie împotriva naturii “dezlănţuite”). Clădirea mai are şi 24 de generatoare eoliene pe acoperiş, reuşind să producă suficientă energie pentru 1.000 de calculatoare (sau pentru a încălzi 9.000.000 de ceşti de ceai, conform standardelor britanice).

Costul proiectului (aproximativ 8 milioane de EURO) nu va fi amortizat niciodată, însă totul face parte din strategia Marii Brtanii de a reduce emisiile de CO₂ cu 60% până în 2050, aşa încât constructorii au beneficiat de subvenţii totalizând 1,6 milioane de EURO.

Revista ComputerShopper are un ghid despre cum să-ţi cumperi un PC ecologic. Ghidul are 7 părţi:

• Gândeşte mic
• Evită materialele periculoase
• Caută Energy Star
• Alege o sursă nouă Foloseşte procesoare multicore
• Setează-l pentru a economisi energie
• Reciclează-l

Dacă aveţi în plan să cumpăraţi un claculator nou, n-ar fi rău să treceţi şi pe acolo şi să citiţi ghidul.

Cum să porneşti o afacere de reciclarea cauciurilor uzate cu fonduri europene?

Răspunsul îl da Cătălin Balasescu pe HotNews.ro. Vizionaţi aici.

Volkswagen a anunţat, prin vocea şefului său Ferdinand Piech, că a dezvoltat un prototip de maşină care consuma aproximativ 1l/100km. Maşina, capabilă să parcurgă 5000 km cu un rezervor (de dimensiuni normale), ar putea intra în producţia de serie în 3-4 ani.

Pe de altă parte, în ultimii 8 ani, experţii companiei au dezvoltat un nou tip de membrană ca element central al celulei de combustibil, care va permite construirea de sisteme mai mici şi mai eficiente. Principalele modificări constau în noua membrană de înaltă temperatură, bazată pe acidul fosforic, şi un nou tip de electrozi. Acestea permit celulei de combustibil să opereze la temperaturi de 120°C fără a se pierde din putere şi fără a fi afectat motorul. Primele prototipuri care folosesc această tehnologie ar putea apărea până în 2010.

Sursa: Volkwagen.com

Partea I
Partea a II-a

4.Interferenţa electromagnetică

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul comunicarii. Orice structura mare mobilă poate produce interferenţe electromagnetice. Turbinele de vânt pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel
reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este intârziat atât datorita lungimii de unda frecventelor proprii ale turbinei cât si efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este mai pronunţată pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slaba pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite
dintr-un longeron metalic de rezistenta, îmbracat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt partial transparente la undele electromagnetice.

Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de unda a emitatorului este de 4 ori mai mare decât înaltimea totala a turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 – 200 m). Teoretic nu exista o limita superioara.

Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, microundele, comunicaţia radio celulară si variate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.

Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o solutie corecta evident ca primeaza modul de amplasare aturbinelor eoliene fata de emitatorii si receptorii din zona, ca si existenta acestora în apropierea parcului de turbine.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala care sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmitatori şi/sau receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu.

5. Riscul declanşării unor avarii cu impact major

Cea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de vânt este avariere frânarii rotorului în timpul functionarii (adică la viteze ale vântului de 3-25 m/s) de exemplu la pierdere legaturii cu reteaua.Aceasta conduce la ambalarea turbinei, care în ultima instanta poate duce la ruperea unor bucati de pala, cu impact gravitational la sol. Desi la echipamentele moderne acest tip de avarie este din ce în ce mai rar întâlnit, utilizatorul va trebui sa ia masuri de avertizare si
interdictie a accesului sub raza de giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor posibile.

Notam însa ca în tarile care au dezvoltata energetica eoliana avertizarile sunt de tip general si montate numai la accesele spre parcul eolian respectiv, în orice caz fara restrictii de utilizare a terenului (de exemplu pentru agricultura). La
turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.

6. Alte tipuri de impact

Nu exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate ecosistemele acvatice si nici folosinta apelor.

Nu exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna terestra.Neexistând emisii de poluanti în aer datorita realizarii unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii si nici modificari ale calitatii aerului.

Modificarile intervenite în calitatea si în structura solului si a subsolului datorita realizarii drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundatiilor (din beton armat), a realizarii camerei de comanda si liniilor
electrice de racord la retea sunt minore. Masurile preconizate prin proiecte (de refacere a a solului, de inerbare ş.a.) dupa lucrarile de constructii montaj sunt suficiente.

Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor când sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz si este perceput numai când vântul bate din spre directia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian si topografie a
locului. Prin faptul ca palele sunt vopsite în alb fenomenul este mult estompat.

Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatiei si faunei terestre.

La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din energia cinetica a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scaderi de viteza a vântului este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca cu câteva procente. Prin cresterea umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra întregului lant trofic din acest areal.

7. În loc de concluzii

Din trecerea în revista a experientei occidentale putem afirma ca parcurile eoliene mari, cu un numar semnificativ de turbine, daca sunt amplasate rational, în majoritatea amplasamentelor nu vor produce impacte majore asupra aerului, apelor de suprafata si subterane,vegetatiei si faunei terestre,solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau altor obiective din zona.

Tehnologia în sine ofera unele avantaje între care au fost mentionate:

- la trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, viteza scazând este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca,fapt care poate conduce la o dezvoltare mai buna a vegetatiei cu efecte benefice asupra întregului lant
trofic din areal.

- peisagistic, parcurile eoliene nu numai ca nu deranjeaja dar pot constitui o atractie turistica semnificativa, iar vizitarea parcului poate deveni un punct important din programul turistic local.

Desi nu se refera strict la populatia dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu putem neglija efectul global si deosebit de important al reducerii emisiilor de CO₂,SO₂ si NOx prin producere de energie electrica utilizând forta vântului.Aceste reduceri sunt evaluate la:670 Kg CO₂/MWh, 2,4Kg SO₂/ MWh si 2000Kg NOx/ MWh.

Fara sa se intrevadă impacte majore asupra mediului, în amplasamente din zone sensibile din punct de vedere ecologic (spre exemplu Rezervatia Naturala Delta Dunarii sau alte arii protejate), si lipsiti fiind de o experienta specifica nationala,
consideram ca e necesar chiar de la momentul demararii proiectului sa se faca – sub egida Ministerului Mediului – investigatii specifice pentru aprecierea concreta a impactului de mediu. Concluziile unor astfel de studii vor crea o opinie corecta atât în rândul specialistilor români cât si al populatiei si vor fi utile întregii dezvoltari a energeticii vântului în România.

8. Bibliografie

1. SC IBCOENERG SRL “Studiu preliminar de impact asupra mediului.Parc de turbine eoliene în Judetul Tulcea”
2. European Commision-Directorat General XII “Externalities of Energy. Vol 6: WIND&HYDRO”, 1995.
3. European Commision” Wind Energy – the facts. Vol 4 :The Environment”,1999.
4. European Wind Energy Association – Revista “WIND DIRECTIONS” , 2000-2006.

De ing. Gheorghe Voicu – cercetător ştiinţific principal I la IBCOenerg.

Autorul este un specialist în domeniul energetic, cu o îndelungată experienţă în domeniul energeticii vântului, care încearcă, acum când interesul pentru promovarea parcurilor (centralelor) eoliene a crescut considerabil şi la noi în ţară, să puncteze câteva elemente legate de impactul acestora asupra mediului. Evident că acesta este viziunea unui energetician utilizator de tehnologie eoliană, punct de vedere care poate fi comentat şi amendat de specialiştii din domeniul protecţiei mediului prin prisma propriei experienţe şi cunoaşteri.

1.Încadrarea în peisaj

Notăm în primul rând că într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanţa medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obişnuit şi pe care nu le mai considerăm cu un impact negativ asupra peisajului. (mai mult…)

Viteză maximă de 370km/h şi 100km/h în 4 secunde. Cea mai rapidă maşină ecologică din lume