Programul naţional 2009-2010 asigură sprijin financiar prin cofinanţare nerambursabilă de la bugetul de stat pentru următoarele tipuri de obiective de investiţii.

1. Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, inclusiv schimbarea tipului de combustibil la instalaţiile de ardere energetice (ex. trecere pe biomasă)

• Lucrări pentru reabilitarea şi eficientizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), la nivel de producere, transport şi distribuţie (centrale de termoficare de zonă, centrale termice de cvartal, puncte termice, dotarea acestora cu module termice şi/sau utilaje performante)

• Lucrări pentru producerea energiei în sisteme de cogenerare

• Lucrări pentru modernizarea şi extinderea reţelelor termice de transport şi distribuţie a energiei termice în circuit primar şi circuit secundar (magistrale de termoficare, reţele termice exterioare de încălzire şi apă caldă de consum)

• Lucrări pentru automatizarea funcţionării sistemelor şi instalaţiilor şi contorizarea consumului de energie termică aferent consumatorilor finali cuplaţi la SACET

• Lucrări pentru utilizarea surselor regenerabile de energie (energie solară, energie geotermală, energie din biomasă)

• Lucrări pentru schimbarea combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice

2. Reabilitarea termică a unor clădiri publice şi utilizarea potenţialului local de resurse regenerabile de energie pentru alimentarea cu energie electrică şi/sau termică (proiecte cu un puternic impact socio-economic)

• Reabilitarea instalaţiilor interioare termice şi electrice ale clădirii

• Îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei exterioare ale clădirii (pereţi şi ferestre)

• Utilizarea resurselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum

• Rambursarea cotei de 50% din costurile inclusiv TVA, aferente executării auditului energetic al clădirii publice, pe baza căruia s-a executat proiectul de investiţii de reabilitare termică

3. Modernizarea iluminatului public interior şi exterior

• Lucrări pentru înlocuirea iluminatului cu incandescenţă cu iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficienţă energetică ridicată, durată mare de viaţă şi asigurarea confortului corespunzător

• Lucrări pentru introducerea unor automatizări care să conducă la scăderea consumului inutil de energie electrică în perioadele în care iluminatul public poate fi redus la un nivel de siguranţă

Condiţiile de eligibilitate şi de acordare a sprijinului financiar nerambursabil este conform criteriilor şi principiilor programelor comunitare.

Iniţiatorul şi beneficiarul proiectului de investiţii este o autoritate locală, iar fundamentarea se face printr-un studiu de fezabilitate, aprobat de autoritatea locală şi conform cu strategia energetică locală.

ARCE este autoritatea competentă de implementare a acestui program, calitate în care execută analiza tehnică de specialitate pentru determinarea eligibilităţii proiectelor şi pentru selectarea acestora pe baza unor criterii tehnico-economice. Prin intermediul Filialelor sale Teritoriale, ARCE culege datele privind proiectele de investiţii şi asigură monitorizarea implementării acestora, pe întreaga durată a desfăşurării lucrărilor, precum şi ulterior punerii în funcţiune, pentru verificarea atingerii parametrilor de proiect.

Pentru finanţarea Programului se alocă suma de 32,9 milioane lei pentru anul 2009 şi respectiv 40 milioane lei pentru anul 2010. Sprijinul financiar pentru cofinanţarea proiectelor este asigurată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei şi Finanţelor, prin transferuri între unităţi ale administraţiei publice.

În anul 2007, din 37 proiecte selectate şi cofinanţate au fost finalizate 17.

Partea I
Partea a II-a

4.Interferenţa electromagnetică

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul comunicarii. Orice structura mare mobilă poate produce interferenţe electromagnetice. Turbinele de vânt pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel
reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este intârziat atât datorita lungimii de unda frecventelor proprii ale turbinei cât si efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este mai pronunţată pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slaba pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite
dintr-un longeron metalic de rezistenta, îmbracat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt partial transparente la undele electromagnetice.

Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de unda a emitatorului este de 4 ori mai mare decât înaltimea totala a turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 – 200 m). Teoretic nu exista o limita superioara.

Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, microundele, comunicaţia radio celulară si variate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.

Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o solutie corecta evident ca primeaza modul de amplasare aturbinelor eoliene fata de emitatorii si receptorii din zona, ca si existenta acestora în apropierea parcului de turbine.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala care sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmitatori şi/sau receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu.

5. Riscul declanşării unor avarii cu impact major

Cea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de vânt este avariere frânarii rotorului în timpul functionarii (adică la viteze ale vântului de 3-25 m/s) de exemplu la pierdere legaturii cu reteaua.Aceasta conduce la ambalarea turbinei, care în ultima instanta poate duce la ruperea unor bucati de pala, cu impact gravitational la sol. Desi la echipamentele moderne acest tip de avarie este din ce în ce mai rar întâlnit, utilizatorul va trebui sa ia masuri de avertizare si
interdictie a accesului sub raza de giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor posibile.

Notam însa ca în tarile care au dezvoltata energetica eoliana avertizarile sunt de tip general si montate numai la accesele spre parcul eolian respectiv, în orice caz fara restrictii de utilizare a terenului (de exemplu pentru agricultura). La
turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.

6. Alte tipuri de impact

Nu exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate ecosistemele acvatice si nici folosinta apelor.

Nu exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna terestra.Neexistând emisii de poluanti în aer datorita realizarii unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii si nici modificari ale calitatii aerului.

Modificarile intervenite în calitatea si în structura solului si a subsolului datorita realizarii drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundatiilor (din beton armat), a realizarii camerei de comanda si liniilor
electrice de racord la retea sunt minore. Masurile preconizate prin proiecte (de refacere a a solului, de inerbare ş.a.) dupa lucrarile de constructii montaj sunt suficiente.

Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor când sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz si este perceput numai când vântul bate din spre directia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian si topografie a
locului. Prin faptul ca palele sunt vopsite în alb fenomenul este mult estompat.

Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatiei si faunei terestre.

La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din energia cinetica a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scaderi de viteza a vântului este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca cu câteva procente. Prin cresterea umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra întregului lant trofic din acest areal.

7. În loc de concluzii

Din trecerea în revista a experientei occidentale putem afirma ca parcurile eoliene mari, cu un numar semnificativ de turbine, daca sunt amplasate rational, în majoritatea amplasamentelor nu vor produce impacte majore asupra aerului, apelor de suprafata si subterane,vegetatiei si faunei terestre,solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau altor obiective din zona.

Tehnologia în sine ofera unele avantaje între care au fost mentionate:

- la trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, viteza scazând este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca,fapt care poate conduce la o dezvoltare mai buna a vegetatiei cu efecte benefice asupra întregului lant
trofic din areal.

- peisagistic, parcurile eoliene nu numai ca nu deranjeaja dar pot constitui o atractie turistica semnificativa, iar vizitarea parcului poate deveni un punct important din programul turistic local.

Desi nu se refera strict la populatia dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu putem neglija efectul global si deosebit de important al reducerii emisiilor de CO₂,SO₂ si NOx prin producere de energie electrica utilizând forta vântului.Aceste reduceri sunt evaluate la:670 Kg CO₂/MWh, 2,4Kg SO₂/ MWh si 2000Kg NOx/ MWh.

Fara sa se intrevadă impacte majore asupra mediului, în amplasamente din zone sensibile din punct de vedere ecologic (spre exemplu Rezervatia Naturala Delta Dunarii sau alte arii protejate), si lipsiti fiind de o experienta specifica nationala,
consideram ca e necesar chiar de la momentul demararii proiectului sa se faca – sub egida Ministerului Mediului – investigatii specifice pentru aprecierea concreta a impactului de mediu. Concluziile unor astfel de studii vor crea o opinie corecta atât în rândul specialistilor români cât si al populatiei si vor fi utile întregii dezvoltari a energeticii vântului în România.

8. Bibliografie

1. SC IBCOENERG SRL “Studiu preliminar de impact asupra mediului.Parc de turbine eoliene în Judetul Tulcea”
2. European Commision-Directorat General XII “Externalities of Energy. Vol 6: WIND&HYDRO”, 1995.
3. European Commision” Wind Energy – the facts. Vol 4 :The Environment”,1999.
4. European Wind Energy Association – Revista “WIND DIRECTIONS” , 2000-2006.

De ing. Gheorghe Voicu – cercetător ştiinţific principal I la IBCOenerg.

Autorul este un specialist în domeniul energetic, cu o îndelungată experienţă în domeniul energeticii vântului, care încearcă, acum când interesul pentru promovarea parcurilor (centralelor) eoliene a crescut considerabil şi la noi în ţară, să puncteze câteva elemente legate de impactul acestora asupra mediului. Evident că acesta este viziunea unui energetician utilizator de tehnologie eoliană, punct de vedere care poate fi comentat şi amendat de specialiştii din domeniul protecţiei mediului prin prisma propriei experienţe şi cunoaşteri.

Turaţia rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă – în jur de 10 rotaţii/minut, deci nu provoacă şi nici nu induce nici un fel de senzaţie negativă.

Vizual turbinele au design elaborat, atrăgător şi sunt vopsite în culori pastelate sau alb (cel mai frecvent). Cel puţin la începutul promovării parcurilor eoliene industriale în România, apreciem că acestea vor constitui o atracţie turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un punct important de atractie.
Ocuparea terenului este minima în arealul amenajat (circa 0,1% din total) – ca şi în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau păşunat.

2. Eolienele ca sursă de zgomot şi vibratii

Ca orice echipament industrial şi turbinele eoliene produc în funcţionare zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcţionare, a despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susţinere, cand se produce o comprimare a aerului.

Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanţii de turbine şi se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Aşa se face că în urma unor măsurători în natură, fabricanţii dau garanţii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectivă.
Putem afirma însă că turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanţilor garantând că la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depăşeşte 100 dB (A), echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în direcţia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanţă de 40 m de o turbină tipică este de 50-60 dB(A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţă, iar la distanţa de peste 300 m zgomotul funcţionării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcţie contrară, nivelul zgomotului recepţionat scade cu circa 10 dB(A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanţe suficiente faţă de aşezările umane, diverse anexe gospodăreşti, instituţii publice, monumente istorice şi de arhitectură, parcuri, scuare, spitale şi alte aşezăminte de interes public.

În ce priveşte vibraţiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

3. Impactul asupra păsărilor zburătoare

Principalul impact pus în discuţie pentru protejarea mediului este cel legat de impactul păsărilor zburătoare cu rotoarele turbinelor eoliene în mişcare, precum şi perturbarea habitatului (la sol), dacă în areal se află colonii semnificative de păsări.
Această problemă a suscitat – încă de acum mai bine de un deceniu – intense dispute în ţările vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în multe ţări au fost demarate multiple studii de impact cu păsările.

Astăzi în ţările vest-europene ecologiştii şi promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consens: impactul dintre turbinele eoliene şi păsări este mai mic decât se afirmase la început şi în orice caz mai redus decât impactul altor activităţi umane ca vânătoarea, transportul rutier şi aerian, sau chiar existenţa structurilor statice ca stâlpii şi liniile electrice ori a clădirilor înalte, de care păsările se ciocnesc deoarece le văd greu.

Această concluzie a permis dezvoltarea explozivă a energetici vântului în toate tările UE. Aşa cum arătam existau peste 40.000 MW înstalaţi la finele anului 2005.

Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în cooperare cu Fundaţia olandeză pentru protecţia păsărilor) estimează că anual sunt omorâte 1500 păsări prin vânătoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier şi numai 20 păsări/1000 MW de turbinele eoliene. Rezultă că numărul păsărilor omorâte de maşini este de 300 ori mai mare decât numărul păsărilor omorâte de turbinele de vânt, iar cel al vânătorii de 70 ori mai mare.

Aceste estimări sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude că stâlpii şi liniile de înaltă tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru păsări decât turbinele eoliene, care în rotaţie fiind constituie un avertisment vizual şi sonor semnificativ pentru păsări, acestea evitând zona. Studiile radar din Tjaeborg – vestul Danemarcei unde funcţiona o turbină de 2 MW, arată că păsările au avut tendinţa să-şi schimbe ruta de zbor cu 100-200 m faţă de turbine şi trec pe lângă sau pe deasupra lor la o distanţă sigură. Acest comportament a fost observat atât ziua cât şi noaptea.

La Port-la-Nouvelle în sudul Franţei, cinci turbine sunt plasate într-o importantă rezervaţie de păsări, prin care trec mii de păsări, inclusiv prădătoare, mai ales în timpul migraţiilor. Studiul, întocmit de Liga Franceză pentru Protecţia Păsărilor a constatat că majoritatea păsărilor mai mari zburau în mod deliberat în jurul turbinelor. În cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la ligă nici o pasăre rănită sau omorâtă.

Aceaste constatări extrem de pozitive nu elimină necesitatea unei analize specifice în fiecare amplasament,care să ţină cont de faptul că sunt sau nu sunt semnalate păsări din specii protejate cu habitat stabil şi dacă speciile respective pot suferi o extincţie prin realizarea parcului eolian,sau dacă pasajul păsărilor călătoare trece exact pe deasupra ampasamentului propus.

În aceste cazuri se impun unele precauţii suplimentare cum ar fi creşterea distanţei dintre turbine, amplasarea lor- în măsura posibilului tehnic-sub creasta culmilor (în cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemănătoare), iar în cazuri extreme nedemararea execuţiei proiectului până la efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care să determine efectele posibilului impact.Suntem însă convinşi că aceste concluzii nu pot fi decât pozitive, aşa cum s-a întâmplat în toate celelalte ţări care au dezvoltat productia din energie eoliană.

De ing. Gheorghe Voicu – cercetător ştiinţific principal I la IBCOenerg.

Autorul este un specialist în domeniul energetic, cu o îndelungată experienţă în domeniul energeticii vântului, care încearcă, acum când interesul pentru promovarea parcurilor (centralelor) eoliene a crescut considerabil şi la noi în ţară, să puncteze câteva elemente legate de impactul acestora asupra mediului. Evident că acesta este viziunea unui energetician utilizator de tehnologie eoliană, punct de vedere care poate fi comentat şi amendat de specialiştii din domeniul protecţiei mediului prin prisma propriei experienţe şi cunoaşteri.

Acest obiective răspund câtorva scopuri:

- alinierea la tendinţele mondiale şi în special a celor europene de diversificare a surselor de energie;

- contribuţia la creşterea pe termen mediu a independenţei energetice a ţării;

- reducerea şi pe această cale a emisiilor de poluanţi ai industriei energetice româneşti, ca o componentă a contribuţiei României la angajamentul luat în aplicarea protocolului de la Kyoto.

Producerea energiei electrice din vânt (energie eoliana) este o tehnologie energetică relativ tânără, dar care se apropie de maturitatea utilizării comerciale. De mentionat ca deceniul al 8-lea al secolului trecut reprezinta momentul abordării moderne a unor soluţii de conversie cunoscute de mii de ani (vezi morile de vânt de pompat apă din antichitate sau morile olandeze din evul mediu)

Evoluţia tehnologică a fost spectaculoasă, cu toate căutările de soluţii inerente: dacă acum 25 -30 ani se abordau diverse tipuri de turbine, iar puterea unitară a acestora nu depăşea 300 KW, acum pentru industria energetică se utilizează numai turbine cu ax orizontal (cu 2 sau 3 pale), puterea unitară – pentru echipamente comerciale – a ajuns la peste 5000 KW.

Ţinând cont de faptul că agentul motor este aerul, care are o densitate scăzută (de 1000 ori mai mică decît a apei) dimensiunile turbinelor sunt relativ mari. Spre exemplu, o turbină cu ax orizontal de 2000 KW are un rotor de 90 m diametru, iar echipamentul de conversie (linia de maşini) se află montat într-o nacelă plasată pe un stîlp de susţinere la înălţimea de 80-100 m de la sol. Şi masele (greutăţile) acestor turbine, dar şi costurile, sunt pe măsură. Pentru echipamentul citat rotorul cu cele 3 pale are circa 40 tone, nacela 70 tone, stâlpul – de obicei tubular – poate depăşi 200 tone, iar fundaţia 500 tone.

Deoarece deocamdată nu există o experienţă specifică naţională pentru centrale eoliene mari (de zeci sau sute de turbine într-un parc), trebuie să se apeleze la experienţa externă atât pentru tehnologie cât şi pentru aprecierea impactului de mediu. Pentru aceasta vom folosi cunoştinţele acumulate deja în ţările Uniunii Europene, unde la finele anului 2005 erau instalate centrale eoliene cu o impresionantă putere de peste 48.000 MW.

(în partea a II-a: despre încadrarea în peisaj şi eolienele ca sursă de zgomot şi vibraţii)

De ing. Gheorghe Voicu – cercetător ştiinţific principal I la IBCOenerg.

Autorul este un specialist în domeniul energetic, cu o îndelungată experienţă în domeniul energeticii vântului, care încearcă, acum când interesul pentru promovarea parcurilor (centralelor) eoliene a crescut considerabil şi la noi în ţară, să puncteze câteva elemente legate de impactul acestora asupra mediului. Evident că acesta este viziunea unui energetician utilizator de tehnologie eoliană, punct de vedere care poate fi comentat şi amendat de specialiştii din domeniul protecţiei mediului prin prisma propriei experienţe şi cunoaşteri.

“Schimbările climatice 2007: baza ştiinţifică” analizează datele ştiinţifice actuale despre factorii naturali şi umani de schimbare a climei, prezintă schimbările climaterice observate, precum şi proiecţii asupra schimbărilor viitoare.

Raportul a fost produs de aproximativ 600 autori din 40 de ţări. Peste 620 de experţi şi numeroşi reprezentanţi guvernamentali au analizat documentul. Reprezentanţii a 113 guverne au analizat raportul linie cu linie în ultima săptămână, înainte de a-l adopta.

Rezumatul (2,2MB, format PDF) poate fi downloadat de pe situl IPCC.

Este de remarcat faptul că raportul conţine termenul de “fără echivoc” cu referire la încălzirea globală. Predicţiile pentru încălzirea globală în secolul XXI variază între 1,1°C şi 6,4°C. Ceea ce este şi mai grav este că, datorită felului cum evoluează clima, această tendinţă va continua pentru câteva sute de ani chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră ar fi limitate la valorile actuale.

1. Ce este şi cu ce se ocupă IPCC?
   IPCC (Intergovernmental Panel of Climate Change-Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climaticea) fost infiintat in 1988 de catre Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) si Programul Natiunilor Unite pentru Mediu si este deschis tuturor membrilor ONU si OMM. Rolul IPCC este de a evalua, intr-o maniera obiectiva si transparenta, informatiile stiintifice, tehnice si socio-economice
   relevante in vederea intelegerii bazelor stiintifice ale riscului schimbarii climei datorita activitatii umane, efectelor potentiale induse de schimbarea climei si optiuni de adaptare si diminuare a acestor efecte.
   IPCC cuprinde in structura sa 3 Grupuri de Lucru, dupa cum urmeaza:
   - Grupul de Lucru I (WG1) pentru evaluarea aspectelor stiintifice referitoare la sistemul climatic si schimbariea climei;
   - Grupul de Lucru II (WGII) pentru evaluarea vulnerabilitatii sistemelor socio-economice si naturale la schimbarea climei, consecintele pozitive si negative ale schimbarii climei si optiuni pentru adaptarea la aceste schimbari;
   - Grupul de Lucru III (WGIII) evalueaza optuinile pentru limitarea emisiei gazelor cu efect de sera.
   Principala activitate a IPCC este de a realiza, la intervale regulate, evaluarea nivelului de cunostiinte referitoare la schimbarea climei si de a pregati rapoarte speciale si lucrari tehnice pe probleme unde sunt necesare informatii stiintifice independente. Pana acum IPCC a elaborat 3 rapoarte de evaluare iar in cursul anului 2007 va fi publicat cel de al 4-lea Raport de Evaluare care cuprinde contributia celor 3 grupuri de lucru mentionate mai sus.
2. Ce se întâmplă zilele acestea la Paris? Există vreun reprezentant român la această conferinţă?
   La Sesiunea IPCC a Grupului de Lucru 1 organizata la Paris in perioada 29 ianuarie-1 februarie 2007, se aproba un document care cuprinde sinteza pentru factorii de decizie politica a activitatii desfasurate de Grupul de Lucru 1 in cadrul celui de al 4-lea Raport de Evaluare al IPCC. Din partea Guvernului României participă Dr. Aristiţa Busuioc, Şefa Secţiei de Climatologie din ANM.
3. În ce fel s-a implicat România în activitatea IPCC şi mai ales în cadrul Grupului de lucru I?
   România a fost implicata în activitatea desfăşurată de Grupul de Lucru 1, prin 2 cercetatori ai ANM (Dr. Aristiţa Busuioc, Şefa Secţiei de Climatologie din ANM şi dr. Roxana Bojariu) pentru elaborarea Raportului 4 al IPCC, ca autori principali în redactarea a 2 capitole.
4. S-au observat şi în România efectele încălzirii globale?
   Cercetarile realizate de climatologii din ANM au evidentiat si in Romania schimbari in regimul climatic: o crestere a temperaturii medii anuale pe tara de 0.3°C in perioada 1901-2000, mai pronuntata in sud-estul si estul tarii (pana la 0.8°C). Mai multe amanunte vor fi puse pe pagina web a ANM in urmatoarel zile.

Notă: Răspunsurile au fost editate pentru claritate.

Fiecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intr-un mod foarte riguros. De aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de cost. Pentru a determina pretul de cost al unui echipament este necesar sa determinam care sunt consumatorii care vor folosii aceasta energie si care este intervalul de timp in care ei functioneaza. Aveţi la dispoziţie o aplicaţie pentru a determina valorile de consum care poate fi folosita de toti clientii.

Aplicatia pentru determinarea consumatorilor

In acesta locatie vom folosii urmatorii consumatori de energie :

1. Consumatori In curent alternativ (AC)
		Ore de	Zile de
	Putere	functionare	functionare
	(W)	pe zi	pe saptamana
Frigider (Stand. 14 cu. ft)	200	10	7
Televizor color	150	4	7
Receptor satelit	30	4	7
Radio-CD player	35	6	7
Rezerva de energie	50	3	7

2. Consumatori in curent continu (DC)
		Ore de	Zile de
	Putere	functionare	functionare
	(W)	pe zi	pe saptamana
Bec60-eco 11W -4buc	44	2	7

Locatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic:

• Energie solara timp de 4,5 ore pe zi

• Vant continuu la 12m/s timp de 4 ore pe zi

Pentru deservirea acestor consumatori sistemul poate folosi panouri solare sau un generator eolian ( turbina eoliana) care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica. Acesti consumatori au nevoie de 4 KWh pe zi timp de 7 zile pe saptamana sau putem considera aproximativ un consum de 124KWh/luna.

Sistemul are o autonomie de 2 zile, adica poate furniza energia necesara timp de 2 zile chiar daca nu avem nici un aport de energie de la panourile solare fotovoltaice sau turbina eoliana.

Descrierea sumara a sistemului folosit este publicata pe acest link.

Pentru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente principale:

• Panouri solare fotovolatice sau o turbina eoliana

• Grup de acumulatori (baterii reincarcabile) la 6 V

• Regulator de incarcare a bateriei

• Invertor de curent continu (12V) -curent alternativ (220V)

• Lampi economice de curent continu

• Echipamente si conectori pentru subansamble.

Pentru aceasta aplicatie s-au ales urmatoarele componente :

Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea nevoie de :

• 10 panouri solare fotovoltaice de 165W sau o turbina eoliana de 1000W tip Whisper WHI-200

• 2 regulatoare de incarcare Steca pentru panouri ( turbina eoliana include un regulator propriu )

• 10 baterii acumulatori cu ciclu profund tip SB6/330A

• 1 invertor Steca RI de 500W putere la iesirea de 220VAC

• 4 becuri economice de 11W curent continu

Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si implementarea lor necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor si costurilor (care pot suferii ajustari importante)specifice fiecarei locatii.

In cazul in care reteaua de energie electrica se afla la o distanta mai mare de 200-300m de locatia cabanei ( casei de vacanta ), alimentare cu energie alternativa devine cea mai rentabila solutie.

Beneficile sistemului sunt exceptionale. Pe langa faptul ca aceste sisteme furnizeaza energie ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala. Acesta este solutia de a obtine energie electrica gratuita.

Estimarea financiara a sistemului

Costurile aferente echipamentelor folosite in acest exemplu, publicate mai jos, sunt doar estimative, urmand ca la evaluarea finala a fiecarui proiect sa fie aplicate reduceri de preturi corespunzatoare topologiei si dimensiunii fiecarei aplicatii. Datorita unicitatii fiecarui proiect costurile aferente fiecarei aplicatii pot sa difere semnificativ.

Preturile estimative ale echipamentelor folosite in cadrul acestui exemplu sunt :

• Panou fotovoltaic 165W Cod: LPS00194 – Model: I-165 Pret: 825 Euro

• Turbina eoliana Whisper Cod: LPE00333 – Model: WHI-200 Pret: 2500 Euro

• Regulator incarcare Cod: LPC00017 – Model: Tarom430 Pret: 260 Euro

• Acumulator 6V / 330Ah Cod: LPB00017 – Model: SB6/330A Pret: 398 Euro

• Invertor Steca 500W Cod: LPI00005 – Model: 550 I Pret: 485 Euro

• Bec economic 11W Cod: LPL00010 – Model: ESL11 Pret: 10 Euro

Articol publicat prin bunăvoinţa LPELECTRIC (articolul original)

Motorul maşinii, derivat din motorul V12 6l al seriei 7, poate funcţiona pe benzină sau hidrogen şi are o putere de 260CP pentru un cuplu de 390Nm la 4300rpm. Maşina atinge 100km/h în 9,5 secunde. Posibilitatea de a merge şi pe benzină şi pe hidrogen îi oferă maşinii o autonomie de 650 km, din care 200 sunt asiguraţi de cele 9 kg de hidrogen. Viteza maximă este limitată electronic la 230 km/h (în SUA). În plus, toate materialele folosite în fabricaţia modelului sunt uşor de reciclat, reducând şi mai mult amprenta maşinii asupra mediului.

Interesant este faptul ca hidrogenul este păstrat sub formă de lichid, la o presiune de 3-5 bar şi o temperatură de -250°C, deoarece câştigul de energie ar fi de 75%. Pentru a păstra această temperatură, rezervorul de hidrogen are 2 straturi groase de câte 2 mm separate de 30mm de izolant termic. BMW afirmă că acest sistem ar putea păstra o cafea caldă timp de 80 de zile.

Maşina nu este produsă manual, ci reprezintă un pas înspre producţia de serie a maşinilor ce funcţionează cu hidrogen. BMW Hydrogen 7 a parcurs toate etapele de producţie şi verificare a calităţii pe care le parcurg în mod normal maşinile firmei bavareze şi oferă tot confortul Seriei 7.

Două turbine eoliene uriaşe sunt pe drum, iar alte trei vor fi instalate în ceea ce va fi prima ferma eoliană în largul mării. Proiectul, în valoare de 48 milioane euro, a pornit ca o colaborare între compania Talisman Energy Limited şi Scottish and Southern Energy şi va testa fezabilitatea economică a fermelor eoliene situate în apa adâncă de aproximativ 45 de metri.

Turbine uriaşe

“E un prototip de energie eoliană care are două avantaje”, a declarat Jim Buckee, preşedinte şi CEO al Talisman Energy. “Poziţia sa [în largul mării] nu îi conferă un impact vizual [negativ], iar vântul e mai stabil aici.”

“Comisia Europeană face eforturi mari pentru a duce la 20% şi, ocazional, la 25% procentul de energie regenerabilă [din totalul energetic consumat] şi asta este o componentă importantă a acelei strategii.”

Proiectul utilizează două dintre cele mai mari turbine din lume, fiecare cu o înălţime de 85 de metri. Energia produsă astfel va alimenta platforma petrolieră Beatrice, a cărei infrastructură a fost modificată deja pentru acest proiect. De asemenea, platforma petrolieră va asigura şi un punct de monitorizare şi intreţinere a turbinelor.

O glumă ajunsă experiment

“Activitatea de la puţul petrolier Beatrice a atins maturitatea – [exploatarea] decurge de 25 de ani si cautam solutii pentru reducerea costurilor de întreţinere cand a aparut ideea morilor de vânt – la început în glumă, dar mai apoi ideea a prins”, a spus Buckee râzând.

Proiectul va fi observat timp de cinci ani, iar dacă totul decurge în regula, beneficiile pe termen lung vor fi substanţiale, a continuat el. “Dacă functionează vom înmulţi [proiectul] cu 100 şi va deveni o ferma eoliana [cu capacitate] de gigawaţi Atunci putem vorbi despre 20% din nevoile energetice ale Scoţiei.”

Andris Pielbags, comisarul UE pentru energie, a recunoscut importanţa initiaţivei în timpul unei vizite la un fost puţ petrolier, unde se asamblau turbinele înainte să fie trimise la Beatrice.

“Este unul din proiectele critice”, a declarat el în The Scotsman. “Cele două turbine sunt extrem de importante pentru dezvoltarea viitoare a [tehnologiilor regenerabile]. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a asigura succesul proiectului.”

Sursa: Altermedia