Energreen

Via Dragos Novac

Cel puţin o parte din România ar putea arăta în câţiva ani ca insula Creta: un imens parc eolian. Numai compania portugheză Martifer va ”arunca în vânt”, în următorii cinci ani, peste jumătate de miliard de euro.

Câţiva investitori au găsit o nouă oportunitate în România: vântul. Adunate, investiţiile pentru următorii trei până la cinci ani trec de 1,5 mld. euro, iar producţia de energie electrică din vânt ar putea creşte semnificativ. Zona vizată este Dobrogea, datorită potenţialului de vânt mai ridicat. Luis Requejo, directorul general al Eviva Energy, din cadrul grupului portughez Martifer, a declarat pentru MONEY EXPRESS că planul companiei este să investeasca nu mai puţin de 560 mil. euro până în 2012 în centrale eoliene, adică peste 100 de mil. de euro pe an, în medie. „Planul companiei este să instaleze în Dobrogea capacităţi de producţie de 400 MW“, spune directorul general al Eviva Energy. În momentul de faţă, compania caută terenuri în judeţul Tulcea pentru a începe construcţia centralelor eoliene. Luis Requejo spune că Eviva Energy a cumpărat deja o parte din pământuri, dar are în vedere şi asocierea cu Consiliile Locale pentru a demara afacerea. Investiţia va fi amortizată, conform estimărilor făcute de portughezi, în 4-6 ani. De altfel, Martifer nu este la prima investiţie în energie verde din România. Compania portugheză a investit deja 50 de milioane de euro într-o fabrică de biodiesel, care a fost deschisă în luna mai la Lehliu.

Aricolul integral în Money Express.

Săptămâna viitoare va trece prin Constanţa caravana Windbrokers, care va prezenta produsele promovate de companie. Pentru mai multe informatii, vizitaţi windbrokers.com.

Via despre Energie Verde

5 oameni de afaceri, din care cel mai cunoscut este Silviu Prigoană, vor investi 400.000 de euro într-un parc eolian în judeţul Cluj. La început va fi vorba de o singură turbină, care va fi amortizată în aproximativ 4 ani, însă există deja panuri pentru extinderea proiectului.

Sursa: zf.ro

Faţada aceste clădiri din Manchester a fost acoperită cu ţigle de mici dimensiuni, care au început să cadă după numai 6 luni. Aşa că proprietarul clădirii, compania de asigurări CIS, a decis înlocuirea lor cu 7.000 de panouri solare (din care numai 5.000 vor fi active, restul având doar un rol decorativ şi de protecţie împotriva naturii “dezlănţuite”). Clădirea mai are şi 24 de generatoare eoliene pe acoperiş, reuşind să producă suficientă energie pentru 1.000 de calculatoare (sau pentru a încălzi 9.000.000 de ceşti de ceai, conform standardelor britanice).

Costul proiectului (aproximativ 8 milioane de EURO) nu va fi amortizat niciodată, însă totul face parte din strategia Marii Brtanii de a reduce emisiile de CO₂ cu 60% până în 2050, aşa încât constructorii au beneficiat de subvenţii totalizând 1,6 milioane de EURO.

Partea I
Partea a II-a

4.Interferenţa electromagnetică

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul comunicarii. Orice structura mare mobilă poate produce interferenţe electromagnetice. Turbinele de vânt pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel
reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este intârziat atât datorita lungimii de unda frecventelor proprii ale turbinei cât si efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este mai pronunţată pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slaba pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite
dintr-un longeron metalic de rezistenta, îmbracat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt partial transparente la undele electromagnetice.

Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de unda a emitatorului este de 4 ori mai mare decât înaltimea totala a turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 – 200 m). Teoretic nu exista o limita superioara.

Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, microundele, comunicaţia radio celulară si variate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.

Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o solutie corecta evident ca primeaza modul de amplasare aturbinelor eoliene fata de emitatorii si receptorii din zona, ca si existenta acestora în apropierea parcului de turbine.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala care sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmitatori şi/sau receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu.

5. Riscul declanşării unor avarii cu impact major

Cea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de vânt este avariere frânarii rotorului în timpul functionarii (adică la viteze ale vântului de 3-25 m/s) de exemplu la pierdere legaturii cu reteaua.Aceasta conduce la ambalarea turbinei, care în ultima instanta poate duce la ruperea unor bucati de pala, cu impact gravitational la sol. Desi la echipamentele moderne acest tip de avarie este din ce în ce mai rar întâlnit, utilizatorul va trebui sa ia masuri de avertizare si
interdictie a accesului sub raza de giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor posibile.

Notam însa ca în tarile care au dezvoltata energetica eoliana avertizarile sunt de tip general si montate numai la accesele spre parcul eolian respectiv, în orice caz fara restrictii de utilizare a terenului (de exemplu pentru agricultura). La
turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.

6. Alte tipuri de impact

Nu exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate ecosistemele acvatice si nici folosinta apelor.

Nu exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna terestra.Neexistând emisii de poluanti în aer datorita realizarii unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii si nici modificari ale calitatii aerului.

Modificarile intervenite în calitatea si în structura solului si a subsolului datorita realizarii drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundatiilor (din beton armat), a realizarii camerei de comanda si liniilor
electrice de racord la retea sunt minore. Masurile preconizate prin proiecte (de refacere a a solului, de inerbare ş.a.) dupa lucrarile de constructii montaj sunt suficiente.

Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor când sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz si este perceput numai când vântul bate din spre directia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian si topografie a
locului. Prin faptul ca palele sunt vopsite în alb fenomenul este mult estompat.

Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatiei si faunei terestre.

La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din energia cinetica a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scaderi de viteza a vântului este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca cu câteva procente. Prin cresterea umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra întregului lant trofic din acest areal.

7. În loc de concluzii

Din trecerea în revista a experientei occidentale putem afirma ca parcurile eoliene mari, cu un numar semnificativ de turbine, daca sunt amplasate rational, în majoritatea amplasamentelor nu vor produce impacte majore asupra aerului, apelor de suprafata si subterane,vegetatiei si faunei terestre,solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau altor obiective din zona.

Tehnologia în sine ofera unele avantaje între care au fost mentionate:

- la trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, viteza scazând este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca,fapt care poate conduce la o dezvoltare mai buna a vegetatiei cu efecte benefice asupra întregului lant
trofic din areal.

- peisagistic, parcurile eoliene nu numai ca nu deranjeaja dar pot constitui o atractie turistica semnificativa, iar vizitarea parcului poate deveni un punct important din programul turistic local.

Desi nu se refera strict la populatia dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu putem neglija efectul global si deosebit de important al reducerii emisiilor de CO₂,SO₂ si NOx prin producere de energie electrica utilizând forta vântului.Aceste reduceri sunt evaluate la:670 Kg CO₂/MWh, 2,4Kg SO₂/ MWh si 2000Kg NOx/ MWh.

Fara sa se intrevadă impacte majore asupra mediului, în amplasamente din zone sensibile din punct de vedere ecologic (spre exemplu Rezervatia Naturala Delta Dunarii sau alte arii protejate), si lipsiti fiind de o experienta specifica nationala,
consideram ca e necesar chiar de la momentul demararii proiectului sa se faca – sub egida Ministerului Mediului – investigatii specifice pentru aprecierea concreta a impactului de mediu. Concluziile unor astfel de studii vor crea o opinie corecta atât în rândul specialistilor români cât si al populatiei si vor fi utile întregii dezvoltari a energeticii vântului în România.

8. Bibliografie

1. SC IBCOENERG SRL “Studiu preliminar de impact asupra mediului.Parc de turbine eoliene în Judetul Tulcea”
2. European Commision-Directorat General XII “Externalities of Energy. Vol 6: WIND&HYDRO”, 1995.
3. European Commision” Wind Energy – the facts. Vol 4 :The Environment”,1999.
4. European Wind Energy Association – Revista “WIND DIRECTIONS” , 2000-2006.

De ing. Gheorghe Voicu – cercetător ştiinţific principal I la IBCOenerg.

Autorul este un specialist în domeniul energetic, cu o îndelungată experienţă în domeniul energeticii vântului, care încearcă, acum când interesul pentru promovarea parcurilor (centralelor) eoliene a crescut considerabil şi la noi în ţară, să puncteze câteva elemente legate de impactul acestora asupra mediului. Evident că acesta este viziunea unui energetician utilizator de tehnologie eoliană, punct de vedere care poate fi comentat şi amendat de specialiştii din domeniul protecţiei mediului prin prisma propriei experienţe şi cunoaşteri.

1.Încadrarea în peisaj

Notăm în primul rând că într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanţa medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obişnuit şi pe care nu le mai considerăm cu un impact negativ asupra peisajului. (mai mult…)

1. Introducere Promovarea utilizării unor surse regenerabile de energie, între care şi energia vântului (energie eoliana), constituie unul din obiectivele strategice în domeniul energetic al Guvernului României, fiind prevazute pe termen mediu ţinte clare pentru atingerea unor obiective semnificative in productia de energie verde(vezi si link).

(mai mult…)

Începând de luni, Energreen vă va oferi în exclusivitate un studiu despre impactul parcurilor eoliene asupra mediului.

Studiul, structurat în patru părţi, este scris de ing. Gheorghe Voicu – cercetător ştiinţific principal I la IBCOenerg. Autorul este un specialist în domeniul energetic, cu o îndelungată experienţă în domeniul energeticii vântului, care încearcă, acum când interesul pentru promovarea parcurilor (centralelor) eoliene a crescut considerabil şi la noi în ţară, să puncteze câteva elemente legate de impactul acestora asupra mediului. Evident că acesta este viziunea unui energetician utilizator de tehnologie eoliană, punct de vedere care poate fi comentat şi amendat de specialiştii din domeniul protecţiei mediului prin prisma propriei experienţe şi cunoaşteri.

Rămâneţi pe Energreen pentru prima parte a studiului.

O centrală eoliană de dimensiuni mici şi relativ ieftină va apărea pe piaţă în luna septembrie în Statele Unite.

Skystream 3.7, dezvoltată de Southwest Windpower în Flagstaff, Arizona, are între 11 şi 30 de metri înălţime şi costă cam jumătate dintr-o centrală eoliană convenţională.

Southwest Windpower plănuieşte să producă turbina în serie mare, lucru ce i-ar permite să o vândă la un preţ cuprins între 10.000$ şi 12.000$ cu instalarea inclusă, cost înjumătăţit faţă de alte turbine de aceeşi putere, dar care sunt produse în serie mică. Sistemul ar putea oferi economii cuprinse între 500$ şi $800 pe an. Costul energiei produse de alte sisteme similare este între 15-35cenţi/kWh.

După ce o turbină Skystream este instalată, casa foloseşte energia vântului când este disponibilă şi energie de la furnizorul local de electricitate când viteza vântului este prea mică. În funcţie de zona în care este instalată, turbina ar putea acoperi între 40-90% din necesităţile unei case obişnuite. În plus, în funcţie de furnizorul de energie electrică, energia în exces poate fi trimisă în sistem, rducâns şi mai mult factura de curent.

În România, preţul mare şi dificultăţile administrative au împiedicat până în prezent energiile regenerabile să intre cu adevărat în competiţie cu combustibilii fosili. Nu putem decât spera că acest lucru se va schimba cât de curând