Firmele care realizează investiţii de până la 50 mil. euro în producţia de energie electrică din surse regenerabile ar putea beneficia de ajutoare de stat regionale în proporţie de până la 50% din costurile eligibile, fondurile totale alocate în perioada 2008 – 2013 fiind de 200 mil. euro. Pentru a primi ajutoare de stat, investitorii sunt obligaţi ca înaintea începerii lucrărilor să prezinte o cerere adresată Direcţiei Generale Politică Energetică din cadrul Ministerului Economiei şi Finantelor (MEF), să asigure o finanţare de cel putin 30% din costuri care să nu facă obiectul unui ajutor public şi să menţină activele pe o perioada de minim cinci ani pentru întreprinderile mari, repectiv 3 ani în cazul IMM-urilor, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern, elaborat de MEF.
Enel SpA şi compania japoneză Sharp Corp îşi unesc forţele în domeniul generării energiei solare şi ţintesc o producţie totală de 161 megawaţi până la finalul anului 2011.
Cele două companii au semnat un acord de formare a unui parteneriat strategic în sectorul fotovoltaic, potrivit datelor publicate de Enel pe pagina de internet a companiei.
Nu mai auzisem de mult nimic de la prietenii noştri de la LP ELECTRIC. Iată că n-au stat degeaba, ci au făcut ceva proiecte, cum e acesta, din Suceava.
T. Boone Pickens, un miliardar american de 80 de ani, a decis să treacă de la afacerile cu petrol la cele cu parcuri eoliene. Şi nu oricum, ci în stil mare: vrea să cumpere 2.700 de turbine şi să facă un parc eolian cu o capacitate de 4GW, undeva în Texas.
Dacă reuşeşte, va fi cea mai mare centrală eoliană din lume. Costul? Un “mizilic” de 10 miliarde de dolari. Oricum, omul nu a fost apucat de un acces brusc de remuşcări, ci se asteaptă să câştige ceva bani – cam 25% din investiţie, după declaraţiile sale.
Dacă energia solară ar costa 1$/watt, ar putea fi vândută la 2$/watt, instalare inclusă, ceea ce ar fi mai ieftin decât centralele pe bază de cărbune. Ce soluţii există pentru a ne apropia de aceast obiectiv?
Panouri solare din siliciu
Panourile solare din siliciu sunt cele mai cunoscute, deoarece sunt cele mai vechi. Până de curând însă, au avut o problemă importantă de cost. Popular Mechanic o zice cel mai bine:
“Panourile solare tradiţionale au nevoie de siliciu, care este un produs scump (datorită lipsei de siliciu de pe piaţă). În plus, spune Peter Harrop, preşedintele firmei de consultanţă IDTechEx, “[siliconul] trebuie plasat pe sticlă, deci este greu, periculos, scump de livrat şi de instalat.” Până la 70% din siliciu se pierde în procesul de producţie, ceea ce înseamnă 3$/watt cost de producţie pentru cele mai ieftine panouri solare. Pentru a concura cu cărbunele, trebuie ca preţul de producţie să fie de 1$/watt.” – Michael Moyer.
Deşi lipsa de siliciu nu mai este la fel de importantă, preţul este în continuare ridicat. Avantajele acestui tip de panouri sunt eficienţa şi durata de viaţă. Eficienţa este de 20-27%, iar durata de viaţă de peste 20 de ani, ceea ce înseamnă că preţul panourilor este amortizat pe termen lung (între 10 şi 40 de ani, în funcţie de locaţie şi de preţul panourilor).
B.P. Solar oferă un calculator pentru a estima investiţia ăn panouri solare în funcţie de locaţie, sistemul folosit şi consumul de energie al locuinţei. Nu ţine însă cont de variabilele gen costul energiei, politicile publice sau competitorii. Pentru a afla perioada de recuperare a investiţiei, împărţiţi valoarea la suma câştigată pe an.
Pentru a ajunge la targetul de 1$/Watt goal, producătorii au încercat noi tehnici de producţie pentru a reduce deşeurile, a mări eficienţa şi a micşora preţurile. Până una-alta însă, tot panourile clasice sunt cele mai economice.
Panouri solare cu strat subţire
Panourile cu film subţire sunt la modă zilele astea. Principalul avantaj este costul: scoţând siliciuul din ecuaţie, comapaniile trec uşor de barierele de preţ. Din păcate, aceste panouri sunt mai ineficiente şi cu durată de viaţă mai scurtă. Recordul este de 19,9% eficienţă, faţă de 42,8% pentru cele cu siliciu. DAR există deja 2 companii care au trecut de pragul de 1$/watt: Nanosolar şi AVA Solar Inc.
Cererea pentru ambele tipuri de tehnologie este foarte mare şi va creşte în continuare. De exemplu, Southern California Edison a decis să investească în 6 milioane de metri pătraţi de panouri solare instalate pe centrele comerciale. Dar dacă e să fim cinstiţi, energia solară nu este remediul universal pentru problema energiei curate. Chiar şi cele mai bune panouri au nevoie de baterii să reţină energia pe care o produc când e soare afară pentru perioada când nu există lumină suficientă. Ceea ce înseamnă că în anumite zone este nevoie de alte soluţii pentru noapte. Tehnologii ca energia solar-termală ar putea reprezenta o soluţie, dar bineînţeles că există şi dezavataje. Haideţi să ne îndreptăm acum atenţia spre alte surse curate de energie: eoliană, geotermală, energia algelor, sau a valurilor. Fiecare dintre acestea sunt surse regenerabile şi nu este decât o chestiune de timp până când costurile vor fi egale. Pentru energia fotovoltaică, s-a ajuns deja în acel punct.
După UPB, altă clădire mare din Bucureşti va folosi energia solară pentru încălzire, energie electrică şi apă caldă: Palatul Parlamentului. Potrivit unui reportaj al TVR, Palatului Parlamentului va fi acoperit de panouri solare care vor reduce la jumătate consumul actual de energie electrică. Proiectul, aprobat miercuri de Camera Deputaţilor, va fi pus în aplicare de anul viitor.
Partea care mi-a plăcut mie cel mai mult a fost cea în care Iulian Iancu, preşedintele comisiei de industrii, zicea că vrea să “multiplice” iniţiativa la toate clădirile publice din România. Probabil însă că nici copiii mei n-or să ajungă să vadă acest minunat proiect realitate.
Loading ...
Dacă energia solară ar costa 1$/watt, ar putea fi vândută la 2$/watt, instalare inclusă, ceea ce ar fi mai ieftin decât centralele pe bază de cărbune. Ce soluţii există pentru a ne apropia de aceast obiectiv?